Blog

Unul din drepturile salariatilor, conform Art. 39, alin. 1, lit. c) din Codul Muncii – Lg. 53 / 2003 Republicata, este dreptul la concediu de odihna anual. Acesta este platit si garantat conform Art. 144, alin. 1 din Codul Muncii.

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare, fiind prevazuta in contractul individual de munca la elementul „I. Concediul”. Numarul maxim al zilelor de concediu de odihna nu este limitat, el putand fi negociat individual sau colectiv prin intermediul contractelor individuale sau colective de munca cu respectarea legislatiei in vigoare.

In urma unei programarii efectuata impreuna cu angajatii la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator, angajatorul are obligatia de a acorda concediu de odihna salariatilor. Programarea trebuie facuta astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Inainte ca salariatul sa intre in concediu de odihna, acesta trebuie sa intocmeasca o Cerere de Concediu de Odihna si sa se asigure ca aceasta a fost aprobata de seful ierarhic superior si / sau a Departamentului de Resurse Umane.

Pentru stabilirea numarului de zile de concediu de odihna, la care are dreptul fiecare salariat intr-un an calendaristic, pe langa zilele lucrate se iau in calcul si zilele de incapacitate temporara de munca, zilele de concediu de maternitate, de risc maternal si concediu pentru ingrijirea copilului bolnav.

Zilele care sunt sarbatori legale sau zile libere legale, nu afecteaza numarul zilelor de concediu de odihna, acestea nefiind incluse in durata concediului de odihna anual. Practic din perioada concediului de odihna sunt contorizate doar zilele lucratoare.

In situatia in care in timpul efectuarii concediului de odihna intervine un concediu medical, concediul de odihna se intrerupe, urmand a fi efectuat ulterior sau reprogramat.

Conform Art. 146 din Codul Muncii, daca din motive intemeiate, salariatul nu poate efectua concediul de odihna la care avea dreptul in anul respectiv, angajatorul este obligat sa reprogrameze si sa ii acorde acestuia, diferenta de zile de concediu de odihna neefectuate. Aceasta diferenta trebuie acordata in termen de maxim 18 luni incepand cu anul urmator celui in care nu au fost efectuate respectivele zile de concediu de odihna.

Printre motivele intemeiate se regasesc situatiile in care salariatul intra in incapacitate temporara de munca, concediu de maternitate, concediu de risc maternal sau concediu pentru ingrijirea copilului bolnav.

Compensarea in bani a concediului de odihna este permisa numai in situatia in care contractul de munca inceteaza si salariatul, conform perioadei lucrate, ar fi avut dreptul la un numar de zile de concediu de odihna, dar pe care nu le-a efectuat.

Conform Codului Muncii, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, persoanele cu handicap si tinerii sub 18 ani beneficiaza suplimentar de minim 3 zile lucratoare de concediu de odihna.

Indemnizatia de concediu de odihna se calculeaza ca medie zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, inmultita cu numarul de zile de concediu. Indemnizatia nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, care sunt prevazute in contractul individual de munca.

Pentru a simula calculul concediului de odihna puteti folosi gratuit calculatorul de pe site-ul nostru.

Salariatul nu poate renunta la drepturile ce ii sunt recunoscute prin lege, deci nu poate renunta la dreptul de a avea si de a efectua concediu de odihna. Din motive obiective, la cererea salariatului, concediul de odihna poate fi intrerupt.

In caz de forta majora, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna. In acest caz angajatorul suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatul are dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Numarul acestor zile sunt stabilite prin lege, prin Contractul Colectiv de Munca sau prin Regulamentul de Ordine Interioara.

De asemenea, pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata. Inainte ca salariatul sa intre in concediu fara plata, acesta trebuie sa intocmeasca o Cerere de Concediu Fara Plata si sa se asigure ca aceasta a fost aprobata de seful ierarhic superior si / sau a Departamentului de Resurse Umane.